:))

        Într-o zi soţul vine de la serviciu şi nu poate băga maşina în garaj deoarece pe aleea spre garaj erau trântite bicicletele copiilor. Dă să bage bicicletele în garaj şi găseşte jeep-ul soţiei deschis şi câinele plin de noroi întins pe bancheta din spate.
Nedumerit, intră în curtea interioară unde vede copiii într-o baltă de noroi, piscina şi ea murdară, copiii se stropeau cu furtunul. Îngrijorat, intră în bucătărie nu fără a observa că geamul de la uşă era plin cu pălmuţe de ciocolată, clanţa îmbrăcată în felii de şuncă şi gaura cheii înfundată cu un cârnat. În bucătărie curgea apa, frigiderul era deschis şi conţinutul lui vărsat pe podea, farfurii şi pahare murdare peste tot. Pe masă o baltă de suc , muştele roiau pe masă. Pe jos nu se putea călca altfel, decât pe mâncarea căţelului sau în conţinutul borcanelor de murături.
Panicat şi alb la faţă, începe să îşi caute soţia prin toată casa. Era un vacarm de nedescris - televizorul şi computerul erau date la maximum.
Intră în baie unde prosoapele pluteau pe podea într-o baltă de apă şi sulurile de hârtie igienică erau derulate prin cuier, prin cadă şi pe mânerul de la uşă.
În sfârşit îşi găseşte soţia în ultimul dormitor relaxată cu o mască pe faţă, bigudiuri în păr. Citea o revistă şi asculta muzică cu căştile pe urechi. Cu un ultim efort, o întreabă ce s-a întâmplat.
Ea îi răspunde:
- Îţi aduci aminte când te întorceai acasă şi mă întrebai ce am făcut toată ziua?
Ei bine… azi n-am făcut nimic!

Abdomenul

    
Dacă ai probleme cu grăsimea de pe burtă şi ţi se pare că nicio dietă nu dă roadele pe care le aştepţi, află de la celebrul medic Mehmet Oz care sunt alimentele care-ţi remodelează talia!
Specialistul recomandă în câteva ediţii ale emisiunii sale "The Dr. Oz Show" câteva alimente pe care trebuie să le consumi dacă vrei să-ţi scadă burta, dar atenţionează şi cu privire la alte alimente care favorizează depunerea grăsimii în zona abdominală. Pe lângă aspectul inestetic pe care îl dă grăsimea abdominală, ea este un factor de risc pentru bolile cardiace şi alte afecţiuni grave, cum ar fi cancerul. Un stil de viaţă echilibrat care presupune atenţie pentru alimentele pe care le consumi, cât şi un plan de exerciţii fizice bine stabilit este cea mai bună soluţie pentru a preveni sau a scăpa de grăsimea care se acumulează în jurul taliei.
Dacă vei încorpora în programul tău zilnic câteva exerciţii fizice pentru zona abdominală, cât şi alimentele recomandate de Dr. Oz vei reuşi să dai jos grăsimea din jurul taliei care te incomodează. Cercetările arată că 99% dintre persoanele care slăbesc pierd mai întâi grăsimea din jurul taliei, ceea ce înseamnă că zona abdominală poate să fie modelată mai rapid decât alte părţi ale corpului, dacă avem grijă la ceea ce mâncăm.

Alimentele recomandate de Dr. Oz pentru a scăpa de grăsimea de pe burtă:

1. Ciocolată neagră

Are grăsimi bune mononesaturate care au rolul de a aplatiza burta, stimulează metabolismul şi conţine mult mai puţin zahăr în comparaţie cu ciocolata cu lapte sau diverse creme. Grăsimile bune sunt grăsimile nesaturate (polinesaturate şi mononesaturate). Ele se găsesc predominant în uleiurile vegetale, în peştele gras, în nuci, avocado şi în seminţele oleaginoase.

2. Untul de arahide

Untul de arahide natural, care nu este procesat conţine grăsimi bune mononesaturate care au acelaşi rol ca ciocolata neagră, adică de a aplatiza burta.

3. Avocado

Conţine grăsimi bune mononesaturate care au rol calmant pentru organism şi ajută la aplatizarea abdomenului. Potrivit unui studiu apărut în publicaţia Diabetes Care, persoanele care consumă cu regularitate avocado au constatat o reducere a circumferinţei taliei, în comparaţie cu cealaltă categorie care a adoptat un regim alimentar cu aceeaşi cantitate de calorii, însă fără să includă grăsimile mononesaturate. O jumătate de avocado aduce un aport de 10 grame de grăsimi sănătoase şi împiedică depunerea grăsimii în jurul taliei.

4. Seminţele de dovleac

Conţin grăsimi bune mononesaturate, magneziu, fier şi pot fi incluse în salate sau diverse mâncăruri pe bază de peşte.

5. Migdalele

Dr. Oz le recomandă pentru gustări, deoarece sunt bogate în grăsimi bune mononesaturate şi sunt foarte săţioase.

6. Măslinele

Sunt bogate în grăsimi bune care ajută în procesul de slăbire, scad colesterolul "rău" şi controlează nivelul zahărului din sânge.

7. Iaurtul

Conţine bacterii bune care reglează digestia şi împiedică balonarea.

8. Uleiul de floarea soarelui presat la rece

Este bogat în grăsimi bune, te ajută să obţii un abdomen plat şi previne formarea plăcilor de aterom în artere. Dr. Oz recomandă uleiul de floarea soarelui presar la rece şi datorită conţinutului foarte ridicat în vitamina E.

Alimentele interzise de Dr. Oz pentru că favorizează depunerea grăsimii pe burtă:

1. Brânza

Conţine grăsimi saturate care favorizează apariţia inflamaţiilor, astfel că persoanele care obişnuiesc să consume multă brânză grasă vor lua în greutate, în special în zona abdominală.

2. Margarina

Conţine grăsimi trans care sunt obţinute prin hidrogenare, lucru care favorizează creşterea nivelului de colesterol "rău" şi depunerea grăsimilor. Pentru a evita efectul negativ al grăsimilor trans asupra sănătăţii, specialiştii recomandă ca acestea să nu depăşească 1-2% în produse. Un studiu apărut în revista Obesity relevă în urma unui experiment efectuat pe maimuţe că grăsimile trans (rele) măresc talia cu 30%, în comparaţie cu o dietă care conţine mai multe grăsimi nesaturate sănătoase.

3. Vinul roşu
Dacă are zahăr în el, va stimula pofta de mancare si te va ingrasa. 

    
      Pe langa aceste sfaturi am mai gasit un articol destul de interesant:" Un abdomen de invidiat se sculpteaza cu greu: insa mersul la sala si jogging-ul nu sunt de ajuns. Ca sa scapi de grasimea de pe burta, ai nevoie de un regim alimentar corespunzator.

     In primul rand, trebuie sa stii care sunt alimentele "vinovate" de acumularea grasimii din jurul taliei. Este vorba despre delicioasele prajituri, despre biscuiti, painea alba si alte produse coapte, arata MSN Health.
Studiile arata ca si in cazul in care mananci foarte putin, insa alegi numai alimente de tipul celor de mai sus, grasimea de pe abdomen se va acumula in continuare.
Daca simti neaparat nevoia de ceva dulce, mananca fructe! Piersicile, portocalele, kiwi, ofera o doza buna de vitamia C si sunt bogate in antioxidanti, fiind perfecte pentru a te proteja de acumularea kilogramelor.
Seleniul este deasemenea important pentru a te proteja de grasimea inestetica din jurul taliei. Ovazul, carnea de curcan, tonul si nucile sunt surse foarte bune de seleniu.
Grasimile monosaturate, fibrele si proteinele trebuie sa se regaseasca in dieta zilnica: asta inseamna carne de peste, pui, ulei de masline din belsug.
Ca sa te motivezi sa faci schimbari in dieta, aminteste-ti ca cei care au grasime pe abdomen au risc crescut de a avea probleme de sanatate serioase, precum diabetul de tip 2 sau de a face atac de cord."

Cadouri

Sa filosofam putin asupra gestului de a face cuiva un cadou.   
     Fetele se asteapta sa primeasca de 1 Martie martisoare, baietii simt datoria de a oferi martisoare, vanzatorii traiesc bucuria de a vinde martisoare.

O prietena foarte sincera: : nu-mi trebuie martisoare, flori, cadouri, bla bla,dar poate am si eu noroc de sex!
     Vine Pastele: vine Iepurasul si aduce de toate! De cand o am pe Iasmina, am inceput sa folosim si noi propozitia "Aduce Iepurasul ceva de Paste daca esti cuminte!" Si desigur ca a trecut si pe la noi "Iepuroiul"
    De Craciun ne place cel mai mult. "Vine Mos Caciun si aduce multe cadouri, pentru toti! Si aduce si gadutu (bradutu=pomul de craciun) de la Polul Nord!!!" Anul trecut i-a adus o saniuta rosie si multe dulciuri! A fost in primul rand foarte impresionata de brad, m-a ajutat sa il impodobim, si desigur, mi-a placut foarte mult ca l-am impopotionat cu multe bomboane de care ea nu s-a atins (despre tati nu putem spune acelasi lucru :) ). A plns in prima seara dupa ce l-am scos din casa: "-Unde e gadutu???". Apoi munca de lamurire: nu mai este ca l-a luat mos craciun la polul nord sa aiba grija de el, dar il aduce anul viitor, tot de craciun, cand o sa fie si zapada, si frig...s.a.m.d.
   Problema (ca sa zic asa) la noi este ca iarna, cand nu avem resurse financiare ca vara, avem cele mai multe evnimente, incepand din octombrie pana in aprilie de pasti, ca sa zic asa. Deci, motive de daruit cadouri sunt:

• 3.10- aniversarea sotului
• 8.10-aniversarea casatoriei
• 6.11-aniversarea tatalui meu
• 30.11-onomastica nasicei Timeea-Andreea
• 4.12-aniversarea mamei mele
• 6.12-Sf.Nicolae(aduce cadouri celor mici)
• 24.12-Craciunul
• 8.01-aniversarea Timeei
• 30.01-aniversarea mea
• 14.02-Valentine's Day
• 21.02-aniversarea Iasminutzei
• 24.02.Dragobetele
• 1.03-martisoare
• 8.03-cadouri
• 24.05-ziua mamei lu dan
• ?.05-pastele
• 3.07-aniversarea fratelui meu, etc.

  Imi place sa fac cadouri, sa cupar lucruri,si de obicei am multe idei, dar...., de cele mai multe ori: potriveala de acasa nu se potriveste cu cea din targ! Ba nu mi-am alocat resursele corect, ba nu am gasit ce caut, ca desigur nu am luat cand trebuia, ca apoi decat sa asteptam evenimentul! 

   Cadoul nu este obligatoriu. El nu poate fi nici cerut, nici comandat , nici sugerat decit in citeva situatii speciale. Insa un om bine crescut va primi cu placere citeva sfaturi in acest domeniu. A sti sa oferi mici daruri si sa o faci cu discretie este un semn de noblete sufleteasca. Exista oameni generosi dar exista si oameni meschini si zgirciti. Nu este totusi greu de observat ca o persoana care nu intra intr-o casa cu mina goala , este privita cu mai multa simpatie , decit musafirul ce se scuza de fiecare data ca la florarie era inchis ! :))  Modul in care dam si primim cadourile se invata. Nu intimplator in Japonia - tara politetii - se fac cursuri pe aceasta tema. Micile cadouri intretin prieteniile si produc oricui o mare placere , dar cu o conditie : sa fie date din suflet si dezinteresat. A oferi un cadou profesorului la care copilul tau este amenintat de corijenta sau medicului pentru un certificat de concediu la care nu ai dreptul , nu sunt semne de politete , ci dimportiva. De asemenea , nu vom da cadouri unei cunostinte venite din strainatate , cu o situatie materiala mai buna decit a noastra deoarece o vom obliga sa-si bata capul ce sa ne trimita sau ce sa ne aduca cu proxima ocazie. Cu atit mai neplacut e pentru cel care a primit un dar oarecare , sa citeasca lista de ... comisioane pe care i-am pregatit-o ! Intre prieteni , in familie , intre indragostiti se pot face cadouri oricand. Nu trebuie sa asteptam o zi festiva pentru a-i darui prietenei noastre o pereche de manusi de bucatarie de care are mare nevoie sau bunicii o pereche de papuci comozi pe care i-am gasit din intimplare la un mic magazin. Am auzit intr-o casa o formula draguta : acesta este un cadou de " ne - ziua ta " ! In schimb vom fi mai putin " generosi " cu odraslele noastre pe care nu le vom obisnui sa astepte in fiecare zi un cadou. Pretentiile lor nu se vor termina niciodata si vom educa niste egoisti rasfatati. Apoi riscam sa ne puna in situatii delicate intrebind cu obraznicie musafirii : " Ce mi-ai adus ? " Daca am rugat pe cineva sa ne cumpere un obiect oricat de mic , ne interesam de pret si il vom achita imediat. Dar daca persoana care ne-a facut serviciul isi exprima dorinta de a ni-l face cadou , nu prelungim discutia la nesfirsit. Multumim , acceptam si ... tinem minte ! Sa nu abuzam de prietenii nostri rugindu-i in permanenta sa ne cumpere cite ceva , mai ales daca nu le putem face si noi la rindul nostru mici servicii. Treptat , o astfel de persoana isi va pierde simpatia celor din jur. ! Nu vom face daruri costisitoare chiar daca avem o situatie materiala infloritoare. Nu este o dovada de bun gust si poate provoca mai devreme sau mai tirziu un conflict nedorit. Se poate oferi orice alt obiect util , de la un deschizator de conserve pina la o tigaie de teflon , uneori chiar si lucruri de mancare. Dar si aici se impune un minimum de tact. Nu-i vom aduce unei prietene mai sarace de ziua ei un kilogram de carne. Insa niste cutii frumoase de brinza frantuzeasca , sardele sau pateu pot fi foarte bine primite. Un cadou trebuie gandit , cumparat , ambalat , oferit. Trebuie sa fie frumos , util si sa provoace o adevarata placere celui care il primeste. Tocmai aceste dificultati dau unui cadou o valoare deosebita si nu pretul lui. Acesta va fi inlaturat cu grija. Exceptie fac discurile si cartile , de pe acestea pretul nu se sterge. Cartea nu se atinge ! Se va pune intre filele ei o hirtie eleganta sau o carte de vizita pe care ne putem exprima gindurile bune. Dedicatii si autografe pot fi date numai de catre autori. Cel care a primit-o si doreste sa o pastreze are voie , inainte de a o pune in biblioteca , sa se semneze discret pentru a nu o incurca mai tirziu cu o alta ce nu-i apartine. Dupa ce am aflat sau am ghicit dorintele celor carora dorim sa le daruim un obiect oarecare , il cumparam din vreme si il punem bine. Vom evita astfel aglomeratiile din magazine in preajma sarbatorilor si ne vom cruta multi nervi, deoarece ca un facut , tocmai lucrul cel mai banal pe care ni l-am propus sa-l cumparam ... nu se gaseste ! Exceptie fac dulciurile si florile.

Dar chiar si florile pot fi cumparate din vreme si tinute in frigider ambalate in pergament sau chiar ziare. Cel care primeste un dar il va deschide in fata musafirului si nu-i va strica bucuria protestind ca e prea scump , ca nu trebuia sau , mai rau ... ca are oroare de bibelouri. Va multumi , se va bucura si chiar va reveni cu comentarii agreabile de citeva ori in aceeasi seara. Daca un cadou nu ne place , ne vom ascunde nemultumirea. In nici un caz nu vom spune : ce sa fac cu aceasta sampanie ? Mai am inca 10 sticle ! Copilului ce s-a straduit sa ne aduca un ruj ce nu ni se potriveste sau un vas de flori ce nu ne place , nu-i vom face atunci , pe loc , nici un fel de observatie. Vom deschide o discutie pe aceasta tema cu alta ocazie si il vom invata cum se cumpara un cadou. Cel care a facut un dar nu va insista foarte mult sa afle daca ne place sau nu. Este firesc sa cumparam " souveniruri " atunci cind calatorim. Tot firesc este sa le oferim familiei si cunostintelor noastre cind ne inapoiem. De cele mai multe ori aceste obiecte sunt kitchuri. Ce ne facem cu " gondola " primita de la Venetia ? cu " Tour Effel " primit de la Paris ? cu ursul de ipsos de la Vatra Dornei ? cu scoicile incrustate pe un papuc primite de la Eforie ? Nu ne poate obliga nimeni sa ne uritim viata uitindu-ne toata ziua la ele. Le vom pune toate la un loc , intr-un dulap sau intr-o debara , si la prima curatenie generala , ne vom lua inima in dinti si le vom arunca ! Nu vom face cadouri obiecte pe care le avem in casa si nu ne plac. Daca sunt de valoare le putem da celor apropiati , in cazul in care acestia si le doresc - insa fara comentarii de genul : " ma mir ca-ti place , mie mi se pare oribil ! ". Nu daruim , daca nu ne pricepem , timbre unui filatelist , accesorii de pescuit unui pescar , culori unui pictor. Ei cunosc in mod cert niste mici magazine de specialitate ce le satisfac pretentiile rafinate si pe care noi nu avem de unde sa le ghicim. Daca dorim sa ne aratam recunostinta fata de cineva care ne-a facut un bine : medic , avocat , profesor etc. vom avea mare grija la alegerea cadoului. Este bine sa ne rezumam la albume de arta , cutii de bomboane , dulciuri facute de noi sau bauturi fine. Dar daca ne gandim la un obiect trebuie sa ne asiguram ca nu este total nepotrivit. Nu vom oferi obiecte voluminoase ce ocupa mult loc si in nici un caz animale sau pasari , daca nu am intrebat in prealabil. Nu vom da nimanui carti pe care nu le-am citit sau macar nu am primit asigurari de la o persoana competenta ca merita a fi citite.  Persoanelor cu care nu suntem in relatii apropiate nu le vom oferi obiecte de imbracaminte sau de toaleta. Ne limitam la o esarfa , un fular sau o colonie de foarte buna calitate. Nu cumparam si nu oferim farduri , colonii , spray-uri la intimplare , numai pentru a cumpara ceva. Orice om are preferintele sale si daca nu i le cunoastem , ne abtinem. Din pacate se raspindeste obiceiul de a da bani in loc de cadou. Este o mare diferenta intre banii pe care un parinte ii da de ziua copilului sau pentru ca acesta sa-si cumpere o perche de blue-jeans pe masura si banii pe care ii aduce in " dar " mamei sale tinarului inginer , proaspat casatorit ! Nu se face ! Banii , daca el considera ca trebuie dati , vor fi oferiti cu alta ocazie iar la aniversare va aduce un cadou pe care l-a ales cu drag , dupa ce s-a gandit indelung. Un cadou valoreaza cat doua daca este oferit la timp, adica strict in ziua in care are loc evenimentul. Ambalajul unui dar este foarte important. Vom avea intotdeauna in casa panglici si hartii frumos colorate , pe care le vom cumpara cand ni se iveste ocazia , fara sa ni se para o cumparatura inutila.(www.tusiromania.ro)

 Diferite ocazii in care oferim cadouri :
 Sf. Nicolae - 6 decembrie 
 Craciunul - 25 decembrie 
 Anul  nou 
 1 Martie 
 Floriile 
 Sfintele sarbatori de pasti 
 Aniversarea  zilei  de  nastere 
 Onomastica ( ziua  numelui ) 
 Nasterea  si  botezul 
 Casatoria 
 ­Vizitele la prieteni 

Tu stii ce sa daruiesti persoanei iubite?!
Desi  avem impresia ca totul se schimba odata cu trecerea anilor, unele lucruri raman neschimbate sau macar ar trebui  luate in seama atunci cand situatiile le reclama. Veti  ramane surprinse, dragele mele, sa aflati ca, pe vremuri,  a face cadouri era considerata  o adevarata arta. Fiecare situatie avea un anume “cod”, nescris, care se lega foarte tare de codul bunelor maniere.
    Nu puteai oferi un cadou prea personal unui coleg, sau prea intim unui prieten, etc.
   Nu puteai  ignora cadoul sotului/iubitului, pe care oricum nu il puteai procura printr-o simpla vizita la Mall. Trebuia sa “scanezi” calitatile lui, genul de barbat caruia i se adresa, pasiunile lui, nevoile etc.
     In timp, s-a acreditat ideea, mai mult sau mai putin marturisita, ca, unui barbat i se pot darui putine lucruri:  banala cravata, un portofel, evident clasica sticla de “ceva”, sau o carte. Ca nu exista posibilitatea unei evadari din acest cerc inchis si ca, oricum, la urma urmei, nu este important ceea ce daruiesti unui barbat. Oare asa sa stea lucrurile?
     Daca le ascultam pe bunicile noastre sau chiar pe mamele noastre vom simti parfumul unei idile de odinioara si, in acelasi timp, vom castiga idei pentru cateva cadouri originale.
Un fular de mohair, o trusa de voiaj care contine perii de cap si haine, pieptene, oglinda, periuta de dinti, un flacon de colonie si un aparat de ras cu toate anexele sale sau un halat de baie din frotir, o servieta de piele, o trusa stilou-pix, sunt tot atatea  cadouri pe care o femeie atenta putea sa le ofere iubitului sau.
Existau cadouri pentru pasionatul de turism (colectie de carti de specialitate sau harti turistice), pentru “pescar” – o undita din bambus, un trepied pliant, cizme de pescar, sau pentru pentru sportiv – echipament sportive, o racheta de tenis cu un set de mingi.  Ori se putea oferi o pereche de manusi de sofat.
Intorcandu-ne la cadouri, vom vedea ca se ofereau daruri pentru a asigura confortul partenerului in serile petrecute iarna in casa: o pipa de spuma de mare si/sau de cires, o cutie cilindrica de piele cu incrustatii, pentru tutun, un remi, un album de arta, sau o colectie de discuri cu muzica preferata.
Daca dam repede filele anilor, vom constata ca, desi facem cumparaturile in magazine de firma, in supermarketuri, in mall-uri, in esenta ele sunt absolute aceleasi ca odinioara doar preocuparea noastra pentru ele s-a mai diminuat putin. Si astazi avem alaturi de noi barbati cu pasiuni,  “pescari”, sportivi, romantici care iubesc fotoliul de acasa si caldura caminului, sau pasionati de calatorii.
Sa ne uitam in sacosile pe care le-am umplut pentru sarbatorile de iarna si vom vedea ca darurile sunt aceleasi chiar daca timpurile s-au schimbat.
Daruri pentru cei dragi, daruri “serioase”, daruri “glumete”, daruri “de suflet”, daruri “pentru suflet”. Putin cate putin ne-am schimbat cu totii dar, in fond suntem aceeasi romantici ca odinioara.
O sa va dati seama de asta, la primul cadou pe care il veti face omului iubit.

Caterina de Medici

Din intamplare am dat peste un nume istoric destul de cunoscut: Caterina de Medici. Desi am cumparat cartea scrisa de Balzac din colectia Adevarul, nu am citit-o inca pana acum. Eu tineam minte de la orele de istorie, nu mai stiu in ce conditii, :)). o parere foarte buna despre aceasta "doamna", chiar aproape considerata martira.(poate din nu-stiu ce poveste). Deci, din curiozitate, am dat search pe google sa vedem ce gasim:

   "   Multă vreme, această regină-mamă a Franţei, care a trăit în secolul al XVI-lea, a fost percepută exclusiv ca intrigantă, autoarea multor crime şi, mai ales, instigatoarea celui mai cumplit masacru din istorie, cunoscut sub denumirea de Noaptea Sfântului Bartolomeu. Dominată de ambiţia de a guverna cu orice preţ, prin intermediul fiilor ei Francisc al II-lea, Carol al IX-lea şi Henric al III-lea, ea a recurs la uneltiri odioase pentru a-şi atinge scopul.

Caterina de Medici s-a născut în 1519 la Florenţa, într-o familie de rang nobil (tatăl ei a fostLorenzo de Medici, duce de Urbino, iar mama sa, o prinţesă franceză, Madeleine de la Tour d’Auvergne). Rămasă orfană de mică, a fost dată în îngrijire la o mănăstire de călugăriţe, unde s-a adâncit în studiul latinii şi al limbii greceşti şi a căpătat o cultură aleasă. Unchiul său, papa Clement al VII-lea, a pus la cale căsătoria ei cu delfinul Franţei încă de la o vârstă fragedă, astfel încât, la 14 ani, Caterina de Medici a intrat în familia Valois, dinastie celebră ai cărei membri au ajuns succesiv la tron.

Viaţa Caterinei Medici la curtea Franţei nu a fost deloc uşoară din cauza originii sale italiene, a presupusei sale sterilităţi şi a rivalităţii cu Diana de Poitiers, amanta en titre a soţului său, Henric al II-lea. Vreme de 10 ani ea s-a temut mereu din cauza poziţiei sociale vulnerabile, câtă vreme nu dădea tronului moştenitori. Din această perioadă datează aplecarea ei spre misterele oculte şi spre vrăjitorie. Deoarece medicii obişnuiţi nu i-au fost de ajutor, a apelat la ghicitori, magicieni şi astrologi în încercarea de a avea copii. Se pare că una din asemenea persoane, pe nume Jean Fernel, i-a găsit leacul potrivit, de vreme ce Caterina a născut 10 copii, dintre care au trăit 7 . Deşi zbuciumul legat de succesiunea monarhică luase sfârşit, destinul ei a fost mereu tumultos datorită epocii tulburi în care i-a fost dat să trăiască.

Henric al II-lea şi Caterina de Medici 

În perioada ascensiunii sale, Caterina şi-a arogat autoritar conducerea casei regale, imediat după moartea primului ei fiu, Francisc al II-lea, care a domnit numai un an, decretând că al doilea fiu va fi rege, sub numele de Carol al IX-lea. Acesta avea să conducă 14 ani, fiind atins şi el de blestemul familiei (copiii de parte bărbătească aveau să fie bolnăvicioşi, atinşi de ftizie sau de scrofule, pierind la vârste tinere). I-a urmat la tron al treilea fiu, Henric al III-lea, care avea să guverneze 15 ani.

Practic, Caterina, în calitate de regină-mamă, a influenţat majoritatea deciziilor, conducând Franţa nu numai din umbră, ca o eminenţă cenuşie, ci la vedere, căci contextul politico-istoric era deosebit de frământat: dispute tot mai frecvente între catolici şi protestanţi, comploturi, trădări care se ţineau lanţ, chiar asasinate şi torturi odioase.

Încercând să fie mediatoare, căsătorindu-şi chiar una dintre fiice, pe Margareta, cu Henric de Navarre, lider hughenot, Caterina de Medici nu a putut stăvili recrudescenţa încleştărilor religioase, care au culminat cu uciderea a numeroşi hughenoti în măcelul din Noaptea Sfantului Bartolomeu din 1572. A ordonat asasinarea celor care îi stăteau în cale (“Cu cât mai mulţi morţi, cu atât mai puţini duşmani” – era deviza ei politică), printre care Coligny, prinţul Conde, Montmorency, de Guise etc.

S-a spus că a reuşit să depăşească toate obstacolele, pentru a se menţine la putere, cu ajutorul magiei negre şi al astrologilor care ar fi sfătuit-o în toate demersurile sale.

Trăind pierderea soţului şi a câtorva copii, ea nu s-a lăsat înfrântă de durere, ci a pus interesele ei de regină-mamă mai presus de sentimentele ei de femeie. Singurul ei ideal a fost coroana Franţei pentru care a dus o politică duplicitară şi plină de compromisuri. Necunoscând fericirea în dragoste, Caterina nu a precupeţit nici un efort pentru a asigura situaţia copiilor rămaşi în viaţă.

După 30 de ani de domnie, la bătrâneţe, ea avea să fie îndepărtată şi izolată de tron chiar de propriul ei fiu, murind în 1589, la vârsta de 70 de ani, mai degrabă de inimă rea."

Din  epitaful care i s-a făcut rezultă clar caracterul acestei suverane:

“Fost-a diavol şi înger ce zace aici

Plină de oprobiu şi plină de slavă

A dat legi bune şi edicte rele

Şi iad şi paradis să-i fie hărăzit!”

     A mai googalit putin si am dat despre o mica recenzie despre amante si regine. Desigur am gasit si numele Caterina de Medici. Ca regina, nu ca amanta!  :

"În primul rând, Caterina de Medici era pentru curtea Franţei, cam ce a fost Diana pentru curtea Angliei, adică o soţie fără sânge albastru, ce provenea dintr-o familie bună de bancheri. Asemănările cu Prinţesa Diana 

se opresc însă aici, pentru că nemiloasa regină a Franţei n-a avut absolut nimic din fineţea şi bunătatea Prinţesei inimilor. Înzestrată cu tenacitate şi înteligenţă ascuţită, pe lângă multe alte calităţi, Caterina s-a dovedit ascultătoare şi supusă când a ajuns la 14 ani, la curtea lui Francisc I, sub formă de soţie a lui Henric al II-lea. A ştiut să îi câştige afecţiunea regelui şi a întregii familii prin cunoştinţele sale despre arhitectură şi despre călărie – a inventat chiar un stil nou de călarit, “stilul amazoană”. Foarte îndrăgostită de soţul ei, regina era, din păcate sterilă. Crezând în vrăjitorii şi leacuri miraculoase, a recurs la nenumărate tratamente şi în cele din urmă a reuşit să dea naştere la 10 copii, dintre care doar 7 au supravieţuit.

Şireată şi foarte sigură pe ea, Caterina a acceptat-o pe Diane de Poitiers ca amantă a soţului său în totalitate, ceea ce a stârnit surprinderea tuturor. Adevărata rivală a Dianei de Poitiers nefiind Caterina, ci amanta oficială a lui Francisc I, Caterina s-a identitficat cu multe dintre interesele Dianei. După moartea lui Henric al II-lea, regina a îndepărtat-o de la curte pe Diane şi i-a confiscat bijuteriile coroanei, pe care aceasta le purta cu mare fală, şi castelul Chenonceau, dar dându-i în schimbcastelul Chaumont.

Succesiunea la tron a fiului lui Henric al II-lea, Francisc al II-lea, i-a cauzat mari probleme mamei sale,datorită unei lupte continue cu soţia acestuia, Maria Stuart, şi acest lucru nu era de îndurat pentru ea. După ce Francisc moare, Maria Stuart este îndepărtată, iar Caterina trebuie să îşi aducă pe tron al doilea fiu, pe Carol al IX-lea. Pentru ca el nu avea vârsta permisă pentru a guverna, Caterina este insituită regentă, însă n-a deţinut niciodată deplinătatea puterii regale. Totuşi, regina s-a dovedit imbatabilă în arta tratativelor politice şi nu s-a dat în lături de la nimic pentru a-şi atinge scopurile. După ce şi al doilea său fiu moare, următorul care îi urmează este Henric al III-lea, al treilea fiu al Caterinei. Scopurile supreme pe care aceasta le urmărea erau de păstrearea intactă a moştenirii fiilor ei şi menţinerea autoritaţii regale.

Perioada de 30 de ani, în care Caterina de Medici a condus direct sau indirect ţara a fost una dintre cele mai sângeroase din istoria Franţei, iar din ea o regină dotată cu o impresionanta capacitate de covingere, ascuţime psîologică şi o artă desăvârşită a disimularii." 

Roma si Nero

Din intamplare am dat peste un titlu gen "Nero si incendiul Romei", si mi-am adus aminte de o lectie la istorie in care profu' ne povestea despre cum nero, in nebunia lui, a dat foc Romei. Asadar, din curiozitate am cautat articole despre acest subiect.
  ""  In anul 64 d.Hr. un incendiu deosebit de violent devastează, timp de mai bine de o săptămână, cea mai mare parte a oraşului Roma. Amploarea sinistrului dă naştere la speculaţii: împăratul Nero este arătat ca instigatorul focului. Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus a fost al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene. El s-a născut la data de 15 decembrie 37 şi a murit la data de 9 iunie 68.
     O adevărată dramă naţională se naşte în anul 64, când metropola romană este distrusă de flăcări. Dacă dezastrul provocat justifică notorietatea acestui sinistru, renumele său postum se datorează şi acuzaţiilor formulate împotriva împăratului, a cărui piromanie devine de atunci legendară.
     În noaptea de 18 spre 19 iulie 64, antrepozitele situate în apropierea Circului Mare iau foc dintr-un motiv necunoscut. Aţâţate de un vânt violent, flăcările urcă cu iuţeală spre Palatin, apoi coboară în cartierele aşezate de-a lungul colinelor Quirinal, Viminal şi Esquilin. Incendii catastrofale avuseseră loc nu rareori în Roma antică, dar nici unul din cele din trecut nu a avut repercusiuni mai mari asupra politicii. Se spune că, cu câteva luni înainte, Nero tot bombănea că oraşul fusese rău construit şi că ar trebui refăcut în întregime după un plan urbanistic mai bine gândit. Treziţi din somn, locuitorii înnebuniţi se împrăştie prin oraş într-o înghesuială de nedescris, fiecare încercând să-şi salveze viaţa, familia sau bunurile. Gărzile de noapte, soldaţi ce aveau sarcina prevenirii şi stingerii incendiilor, nu pot opri dezastrul, într-atât bezna nopţii şi dezordinea mulţimii constituie obstacole în calea acţiunii lor. Departe de a se potoli, incendiul se dezlănţuie vreme de şapte nopţi. Apoi, tocmai când autorităţile cred că au reuşit să-l stăvilească, el renaşte într-un alt cartier. într-a noua zi, în sfârşit, focul se stinge efectiv. însă Roma nu mai este decât ruine, într-adevăr, doar patru zone, din cele paisprezece cât numără Roma, au fost cruţate. Celelalte zece sunt în întregime sau parţial distruse. Nu se cunoaşte numărul victimelor. 200 000 de romani, lipsiţi neîndoielnic de locuinţă, se pomenesc în stradă. Cartierele populare, având mari imobile locative, sunt printre cele mai atinse. Un mare număr de clădiri, venerate de romani datorită vechimii lor, nu mai sunt decât grămezi de moloz. Operele de artă, aduse din Grecia şi Orient pentru a împodobi locurile publice, sunt iremediabil pierdute, ca şi toate manuscrisele aflate în bibliotecile publice.
Încă de la începutul catastrofei, opinia publică este în căutare de vinovaţi: focul s-a răspândit cu o asemenea iuţeală încât, pentru mulţi, el nu poate fi pus doar pe seama întâmplării. Dar faptul că, imediat după aceea, glasuri din popor îl acuzau, arată că, chiar dacă n-a făcut-o, lumea îl socotea în stare să o facă. Lucru destul de curios, el nu a reacţionat de data aceasta la asemenea acuzaţii, nu i-a persecutat nici măcar pe autorii fluturaşilor şi ai pamfletelor care îl arătau cu degetul în faţa furiei poporului. 
Însă, ca un adevărat şef de regim totalitar, s-a gândit că, având în vedere dezastrul, mai înainte de a drege totul, trebuia procedat la găsirea unui vinovat. Lipsa de popularitate de la acea vreme a lui Nero a facut să fie învinuit pe nedrept pentru Marele Incendiu care a mistuit Roma în anul 64 înainte de Hristos. Nero a dat vina pe creştini, pe atunci o sectă religioasă neînsemnată si lipsită de popularitate. A pus ca mii de creştini sa fie ucisi, fie in Colosseum, fie ungându-i cu smoală si arzându-i de vii, ca pe niste torţe umane. Unii povestesc că au văzut oameni aruncând torţe peste case. însă, foarte curând, poporul roman îl indică drept maestru al acestui spectaculos dezastru pe Nero însuşi. Pentru unii, împăratul, dornic să-şi reconstruiască oraşul-capitală din temelii, pare să fi descoperit acest mijloc expeditiv pentru a nimici vechile cartiere; pentru alţii, el ar fi dat ordin să fie incendiat oraşul spre a găsi inspiraţia necesară compunerii epopeii sale, „Cucerirea Troiei!”. Când i se aduc la cunoştinţă zvonurile care circulau pe seama lui, Nero se sperie. Gloata are nevoie de un ţap ispăşitor ? E nevoie să fie arătat cu degetul un vinovat, care să infirme în întregime presupusa iresponsabilitate a suveranului. Agitaţia populară se potoleşte într-adevăr rapid atunci când este lansată o acuzaţie oficială împotriva unei mici secte religioase, creştinii, ale căror rituri misterioase i-au putut nemulţumi pe zeii tutelari ai Romei. Aproximativ 200 dintre ei sunt arestaţi şi executaţi. Martiriul lor se transformă în spectacol deoarece, preschimbaţi în torte vii, iluminează serbările oferite de Nero poporului său...
Nimeni, la ora actuală, nu poate dovedi cu certitudine vinovăţia împăratului. Există unele afirmaţii cum că în momentul izbucnirii incendiului, Nero se afla la Anzio şi a alergat repede la Roma, unde a făcut dovada unei energii de nebănuit în acţiunile întreprinse pentru stăvilirea dezastrului. Însă mai există şi unele povestiri care ne relatează că Nero a privit incendiul din turnul lui Maecenas, bucurandu-se, cum spunea, de frumusetea flacarilor. Decât să desemnăm o anumită categorie de indivizi, să revenim mai curând la explicaţia cea mai verosimilă şi cea mai puţin spectaculoasă: focul a izbucnit în magaziile cu ulei şi grâu din docuri şi s-a răspândit foarte repede din pricina vântului. Cum accidentul s-a întâmplat în plină de vară, paznicii de noapte s-au dovedit aproape neputincioşi, căci ei nu puteau dispune decât de rezerve foarte reduse de apă.
La fel ca toate incendiile care au distrus o mare metropolă, cel al Romei a avut nenumărate consecinţe economice, însă imaginaţiile au fost stârnite, de-a lungul veacurilor, mai ales de ipoteza neliniştitoare a unui împărat piroman şi de victimele nevinovate care au pierit într-o reprezentaţie spectaculoasă.""
 ro.wikipedia.org

Pana aici, sa zicem ca e un articol informativ, pentru toata lumea. dar desigur,pe mine nu m-a multumit, asa ca am mai cautat, si desigur am dat peste urmatorul articol :


http://www.lovendal.net/wp52/nero-imparatul-roman-homosexual-incestuos-ucigas-si-nebun/

Vara

      În această perioadă îi poți oferi organismului o serie de vitamine și minerale, prin consumul regulat de fructe și legume proaspete. Chiar dacă vara nu-i ca iarna, corpul tău tot are nevoie de vitamine.

Printre cele mai importante se numără vitaminele A, C și E, deoarece au proprietăti antioxidante care protejează organismul de efectele nocive ale radicalilor liberi.
De asemenea, toate cele trei vitamine au un rol important în protejarea pielii de razele ultraviolete care îsi pun amprenta asupra tenului prin accentuarea ridurilor si a petelor maronii.
Pentru a beneficia de efectele pozitive ale acestor vitamine, consumă sucuri din fructe si legume. De asemenea, poti opta si pentru suplimentele alimentare care contin vitamine si minerale naturale, însă este de preferat ca substanțele nutritive să se asimileze din alimentatia corespunzătoare.
Pe perioada verii, ne simțim fără vlagă, iritati, obositi, iar pielea îsi pierde aspetul strălucitor si ferm. Ca să te mentii în formă, iată câteva sucuri naturale care îti pot fi de ajutor:
Bea suc de mere, mandarine sau portocale dacă te simti obosit, fără vlagă.
Pentru relaxare, încearcă un suc preparat din pepene, mentă si lămâie.
Grepfrutul si pepenele galben sunt două fructe ideale pentru detoxifierea organismului, în timp ce sucul din lămâie si pepene rosu curătă ficatul.
Dacă vrei să ai o piele tonifiată bea suc de cartofi sau spanac.
Alimentatia trebuie sa tina pasul cu anotimpul. Este bine pentru organism si este bine si pentru planeta. Consumand alimente de sezon, emisiile de dioxid de carbon produse in urma transportului se reduc substantial.

Deci, ce si cat mancam vara? Dieta de vara trebuie sa se adapteze la temperaturile ridicate, la umiditate si la nevoie organismului de a avea resurse pentru a-si mentine constanta temperatura.
Fie ca este vara, fie ca este iarna, procesele de termoreglare ale corpului uman sunt mari consumatoare de energie. Toate acestea o schimbare a stilului alimentar.
         Evita cafeina si bauturile carbogazoase, alcoolul si excesul de zahar. Toate acestea accelereaza diureza, adica eliminarea de apa din organsim. Pierderea de apa implica si pierderea de minerale, ceea ce aduce prejudicii organsimului, mai ales sistemului cardiovascular, tubului digestiv si rinichilor. Deshidratarea poate sa duca la pierderea starii de constienta sau la afectiuni grave.
Nu bea lichide reci. Nu doar ca nu te racoresc, dar determina o reactie anormala a vaselor de sange. Nu bea lichide dulci. Sunt inutile si nu hidrateaza. Alege sucurile naturale din fructe sau legume sau pur si simplu apa.
Vara exista o tendinta generala de a manca mai usor, fara ca aceasta sa mai fie un efort major. Regula spune ca trebuie sa consumam cel putin 500 de grame de legume in fiecare zi, iar vara acest barem este foarte usor de atins.
Elimina grasimile animale, dar inlocuieste-le cu surse sanatoase de grasimi vegetale: ulei de floarea soarelui si de masline, avocado, peste gras.
Bea limonada. Foloseste suc de lamaie, suc de portocala sau oricare alt tip de suc de citrice, diluat cu apa. Bea lapte batut. Sunt solutii excelente pentru rehidratarea organismului.
Elimina alimentele foarte picante, foarte sarate si limiteaza consumul de zahar.
Consuma proteine! Cele mai bune sunt proteinele vegetale. Fasolea, lintea sunt alimente de baza vara, mai ales ca pot fi incluse in salate si mancaruri usoare.
Mananca des si putin. Nu sari peste mese si nu manca alimente de tip fast-food.